Fitoterapia - utilizarea plantelor medicinale în scop terapeutic - are o vechime de mii de ani şi o eficienţa deja dovedită. Ea foloseşte plantele sub formă de extracte totale, spre deosebire de medicina alopată care recomandă doar anumite substanţe extrase din plante, dar obţinute prin sinteză. Numeroase medicamente utilizate de medicina alopată au fost inspirate de substante obţinute din plante (digoxinul, teofilina, inhibitorii enzimei de conversie, unele statine etc). Prin purificare şi extragere anumite efecte cresc, dar niciodată acţiunile unei singure substanţe nu vor egala efectul plantei în totalitate. Extrasele totale din plante se pot utiliza sub diferite forme: capsule, tablete, extrase alcoolice (tincturi, macerate glicerinate), spray-uri, macerate, extrase apoase (ceaiuri), unguente etc. Modalitatea de administrare se adaptează în funcţie de vârsta pacientului, de afecţiune, de gravitatea bolii. Diferitele forme de administrare se pot asocia.
Cel mai usor este să se folosească produsele fitoterapice complexe care conţin asocieri de mai multe plante medicinale în funcţie de efectele lor asupra anumitor simptome sau afecţiuni. Aceste produse se regăsesc ca suplimente alimentare în farmaciile naturiste. De exemplu un produs precum Origanum capsule (Firma Rotta Natura) se indică în variate afecţiuni respiratorii, dar în mod special în bronşite cronice şi astm bronsic(conţine plante cu efecte de dilatare a căilor aeriene inferioare - bronhii, efecte dezinfectante ale mocoasei respiratorii şi de uşurare a eliminării sputei prin expectoraţie). Sau produsul numit Leonurus capsule (Firma Rotta Natura) conţine plante cu efecte cardiace importante(combate durerile de inimă, scade valorile tensiunii arteriale, reduce numărul de bătăi cardiace în cazul tulburarilor de ritm, dar are şi efect de dilatare a căilor aeriene fiind indicat în astmul bronsic). Aceste produse complexe sunt uşor de administrat fiindcă conţin mai multe plante cu efecte asemănătoare şi astfel creşte complianta pacientului la tratament.
Printre avantajele fitoterapiei se numără: costul mai redus al tratamentelor şi numărul mult redus al efectelor secundare (se utilizeaza plante netoxice, se folosesc anumite doze din plantele permise, se utilizează de preferinţă plante din arealul geografic al pacientului). Plantele medicinale se pot folosi în paralel cu medicamentele alopate (cu câteva mici excepţii, la care trebuie să se ţină seama de antagonismul sau efectele aditive dintre unele medicamente şi anumite plante. Fitoterapia modernă studiază compoziţia chimică a plantelor în laboratoarele farmaceutice şi argumentează ştiinţific utilizările tradiţionale ale anumitor plante.
Tratamentul cu plante medicinale dă rezultate foarte bune în afecţiunile uşoare, funcţionale sau în stadiile incipiente ale bolilor. În bolile cronice, în care a apărut deja afectarea organică, fitoterapia are un rol adjuvant şi poate contribui la o parţială reversibilitate a simptomelor sau leziunilor.
De asemenea, există practicieni ai medicinei naturale care au demonstrat, prin studii efectuate în clinici, că bolile grave pot fi vindecate; a se consulta în această direcţie cartea doctorului Dean Ornish - Revoluţie în terapia bolilor de inimă (apărută şi la noi în ţară), în care acesta arată cum leziunile coronariene grave sau ateroscleroza sunt fenomene reversibile dacă se urmează un program de tratament naturist, sau lucrarea doctorului Max Gerson Terapia cancerului.
În general, răspund bine la tratamentul fitoterapeutic următoarele boli:
- alergiile, astmul bronşic, reumatismul (unele forme), bolile de piele;
- bolile psihosomatice, nevrozele, insomnia, tulburările de memorie la vârstnici;
- infecţiile cronice microbiene, parazitozele, unele afecţiuni virale;
- stările de stres şi epuizare, carenţele în anumite vitamine şi minerale;
- intoxicaţiile cronice, hipercolesterolemia;
- ulcerul gastro-duodenal, dischinezia biliară, enterocolita, colonul iritabil;

Atenţie! Efectele plantelor se instalează în timp şi necesită o administrare prelungită - de la 2-3 săptămâni la câteva luni, în funcţie de gravitatea şi vechimea bolii, reactivitatea organismului şi perseverenţa bolnavului în a urma tratamentul. În cazul bolilor foarte grave, tratamentul poate dura şi 2-3 ani, urmând o schemă terapeutică indicată de medic.